Impactul măsurilor de izolare asupra deceselor în Anglia
Aproximativ 23.000 de decese ar fi putut fi evitate în Anglia dacă primul lockdown impus la începutul pandemiei de COVID-19 ar fi fost decretat mai devreme, conform concluziilor unei anchete publice. În Regatul Unit, bilanțul pandemiei este unul dintre cele mai ridicate din Europa, cu 226.000 de decese în total.
Gestionarea crizei de către guvernul britanic
Autoritățile britanice, în special guvernul condus de Boris Johnson, au fost criticate pentru că nu au luat în serios amenințarea coronavirusului SARS-CoV-2 decât atunci când era „prea târziu”. Raportul subliniază că lipsa de urgență și creșterea numărului de infecții au făcut ca o carantină obligatorie să devină inevitabilă, iar aceasta ar fi trebuit să fie instaurată cu o săptămână mai devreme. Modelările computerizate sugerează că, în Anglia, ar fi existat cu aproximativ 23.000 mai puține decese în timpul primului val al pandemiei, care a durat până în iulie 2020.
Reacțiile la raportul anchetei
Reprezentanții unei asociații a rudelor victimelor pandemiei au declarat că este „bulversant” să se gândească la viețile care ar fi putut fi salvate sub conducerea unui alt prim-ministru. În 2020, primul lockdown a fost decretat pe 23 martie, la aproximativ trei luni după declanșarea epidemiei.
Critica adusă leadership-ului lui Boris Johnson
Actualul prim-ministru, laburistul Keir Starmer, a promis să examineze cu atenție raportul și a afirmat că au fost aduse „îmbunătățiri” protocoalelor guvernamentale. Raportul evidențiază responsabilitatea guvernului de atunci, considerându-l „prea optimist” la începutul anului 2020. Atitudinea lui Boris Johnson a subminat mesajul serios pe care trebuia să-l transmită populației. Criza necesita un leadership de înalt nivel, iar lipsa de reacție a fost considerată „de neiertat”.
Cultura organizațională la Downing Street
Raportul menționează o cultură „toxică și haotică” la Downing Street Nr. 10, care a împiedicat luarea unor decizii inteligente. Lipsa de mijloace pentru depistare a dus la o neînțelegere a răspândirii virusului, având „consecințe dezastruoase”. De asemenea, scandalul „partygate”, legat de petrecerile organizate la reședința prim-ministrului, a slăbit încrederea publicului în deciziile oficiale și a amplificat riscul de nerespectare a regulilor de carantină.
Recunoașterea greșelilor
În decembrie 2023, Boris Johnson a recunoscut că ar fi trebuit să realizeze gravitatea crizei „mult mai devreme” și a prezentat scuze familiilor victimelor. Rudele acestora au subliniat că refuzul de a asculta expertiza și părerile persoanelor vulnerabile a fost „de neiertat”.
Concluzie
Concluziile anchetei publice evidențiază impactul semnificativ pe care gestionarea ineficientă a pandemiei l-a avut asupra vieților oamenilor, subliniind necesitatea unor reacții rapide și eficiente în fața crizelor de sănătate publică.