România, lider în accidentele rutiere din UE
România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de decese în accidente rutiere, cu 78 de morți la un milion de locuitori în 2024, conform datelor Comisiei Europene. Această situație este însoțită de costuri sociale uriașe, estimate la miliarde de euro anual. Analistul economic Costin Ciora a subliniat că pierderile nu se rezumă doar la statistici, ci implică un cost semnificativ pentru societate, evaluat la peste 3 miliarde de euro din decese și 1 miliard de euro din răniții grav.
Impactul economic al accidentelor rutiere
Conform estimărilor Eurostat, accidentele rutiere generează pierderi de aproximativ 2% din PIB-ul Uniunii Europene, echivalentul a aproape 180 de miliarde de euro, o valoare de două ori mai mare decât bugetul anual al UE. În 2023, România a înregistrat peste 1.500 de decese pe drumuri, iar aceste pierderi nu se limitează la despăgubiri și costuri medicale, ci includ și pierderea potențialului economic pe termen lung.
Costul social al accidentelor
Autoritatea Rutieră Română a calculat costul social mediu al accidentelor fatale și grave, rezultatele arătând că un accident mortal costă, în medie, 2,32 milioane de euro, iar un rănit grav implică un cost de peste 325.000 de euro. Aceste valori includ cheltuieli medicale, pierderi de productivitate, daune materiale și costuri umane, care sunt adesea greu de cuantificat.
Cauzele creșterii accidentelor rutiere
Creșterea economică din România a dus la o creștere a numărului de mașini și, implicit, a traficului. Aceasta a generat o situație paradoxală: în ciuda unei economii în expansiune, numărul accidentelor a crescut, deoarece infrastructura rutieră nu a evoluat suficient pentru a face față creșterii numărului de vehicule. Costin Ciora a explicat că, la un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 15.000 de dolari, relația se inversează, iar numărul accidentelor începe să scadă.
Necesitatea intervențiilor pentru siguranța rutieră
Pentru a reduce numărul accidentelor și costurile economice asociate, sunt necesare măsuri esențiale: modernizarea infrastructurii, monitorizarea automată, educația rutieră continuă și politici publice coerente. Ciora a subliniat că investițiile în siguranța rutieră nu reprezintă o cheltuială, ci o economie pe termen lung, care poate salva vieți și bani.
Concluzie
România suportă anual costuri imense din cauza accidentelor rutiere, iar o parte din aceste fonduri direcționate spre infrastructură și educație rutieră ar putea contribui semnificativ la reducerea numărului de victime și la îmbunătățirea siguranței pe drumuri.