Controversatul caz al Oradea PRIDE ajunge la CEDO
Asociațiile Accept și ARK Oradea au depus o plângere la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) după ce evenimentul Oradea PRIDE, dedicat comunității LGBTIQ+, a fost interzis de autoritățile locale timp de trei ani consecutiv. Organizațiile acuză Primăria Oradea de discriminare sistemică, invocând încălcarea mai multor articole din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, inclusiv cele referitoare la nediscriminare și libertatea de întrunire pașnică.
Evenimentele din ultimii ani
În 2023, comunitatea locală a încercat din nou să obțină aprobată organizarea Oradea PRIDE, însă autoritățile au refuzat constant, justificându-se cu motive fictive. De exemplu, în 2024, Primăria a comunicat că toate spațiile publice necesare pentru desfășurarea evenimentului erau deja ocupate de alte evenimente, iar în 2025, autoritățile au invocat lucrări edilitare de urgență, fix înainte de marș.
Protestele comunității LGBTIQ+
În ciuda interdicțiilor, comunitatea LGBTIQ+ a organizat proteste, iar în 2025, peste 500 de participanți la Oradea PRIDE au fost izolați de forțele de ordine pe o stradă închisă pentru lucrări. Participanții și organizatorii au primit sancțiuni contravenționale, care au fost contestate în instanță cu sprijinul Asociației Accept.
Acuzații de încălcare a drepturilor fundamentale
Victor Ciobotaru, director executiv al Asociației Accept, a declarat că acțiunile autorităților din Oradea reprezintă o încălcare flagrantă a Constituției și a Convenției Europene a Drepturilor Omului, punând în discuție capacitatea statului de a garanta drepturile cetățenilor. El a subliniat că nicio administrație locală nu poate decide cine are dreptul la spațiul public.
Solicitările adresate CEDO
Accept și ARK Oradea cer CEDO să constate caracterul abuziv și discriminatoriu al interzicerii marșului Oradea PRIDE 2025 și să rețină că autoritățile locale au încălcat obligațiile de a garanta exercitarea efectivă a libertății de întrunire. De asemenea, reclamanții solicită măsuri generale pentru prevenirea repetării unor asemenea situații, inclusiv revizuirea cadrului normativ local.
Angajamentul organizațiilor
Iustina Ionescu, avocata care reprezintă cazul la CEDO, a afirmat că statul român a acționat invers față de standardele CEDO și că demersul la CEDO este necesar pentru a clarifica aceste încălcări. Iulian Dițiu, președinte al Asociației ARK Oradea, a subliniat angajamentul organizației de a apăra dreptul la întrunire pașnică și de a promova transparența în deciziile legate de accesul la spațiul public.
Concluzie
Acest caz evidențiază provocările cu care se confruntă comunitatea LGBTIQ+ în România și importanța respectării drepturilor fundamentale, având potențialul de a influența legislația și politicile viitoare privind libertatea de exprimare și întrunire.