România, pe ultimele locuri în UE la finanțarea sănătății
Un raport recent al Comisiei Europene arată că România se află printre ultimele locuri în ceea ce privește sănătatea în Uniunea Europeană. Cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor sunt cele mai mici din blocul comunitar, iar speranța de viață a populației rămâne cu peste cinci ani sub media Uniunii, fiind înregistrată o valoare de 76,6 ani în 2024.
Speranța de viață și bolile principale
Speranța de viață a românilor a avut o ușoară revenire după scăderea drastică din timpul pandemiei de COVID-19, însă bolile cardiovasculare și cancerul continuă să fie principalele cauze de morbiditate și dizabilitate. Riscurile comportamentale, precum alimentația deficitară, fumatul, consumul de alcool și inactivitatea fizică, au contribuit la aproape 30% dintre decesele din 2021, iar poluarea aerului a fost responsabilă pentru 6% din total.
Cheltuieli pentru sănătate și acces la îngrijire
În 2023, cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor în România au fost sub jumătate din media Uniunii Europene. Plățile directe din buzunar au reprezentat mai mult de 23% din cheltuielile totale, ceea ce depășește media UE de 16%. De asemenea, nevoile medicale și stomatologice nesatisfăcute sunt printre cele mai mari din UE, în special în rândul persoanelor expuse riscului de sărăcie.
Deficitul de medici și inițiativele de îmbunătățire
Sistemul de sănătate românesc este centrat pe spitale, iar internările evitabile pentru bolile cronice sunt ridicate, reflectând deficiențele în îngrijirea primară. Pentru a aborda aceste probleme, România investește în dezvoltarea infrastructurii de îngrijire primară prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și alte fonduri europene. Totodată, inițiativa „Riskogramme”, lansată în 2024, vizează depistarea timpurie a bolilor cronice și a factorilor de risc comportamentali la adulții cu vârsta de peste 40 de ani.
Vaccinarea și rezistența antimicrobiană
Ratele de vaccinare în rândul copiilor sunt alarmant de scăzute, România având cea mai mică rată de vaccinare împotriva rujeolei din UE în 2024, cu 67% din toate cazurile de rujeolă raportate în Uniune. De asemenea, rezistența antimicrobiană reprezintă o problemă majoră, România raportând cel mai ridicat nivel de rezistență bacteriană din UE în 2022-2023. Utilizarea antibioticelor a crescut din nou, îndepărtând țara de obiectivul de reducere pentru 2030.
Accesul la medicamente și perspectivele viitoare
Cheltuielile farmaceutice pe cap de locuitor sunt mai mici decât media UE, însă acestea constituie 26% din cheltuielile totale de sănătate. Pacienții suportă aproximativ jumătate din costurile medicamentelor din farmacii, din cauza rambursării limitate pentru medicamentele prescrise. Accesul la medicamente inovatoare este lent, dar mecanismele de tratament compasional contribuie la accelerarea accesului pacienților la terapii promițătoare.
În concluzie, România se confruntă cu provocări semnificative în domeniul sănătății, iar îmbunătățirea sistemului de sănătate este esențială pentru creșterea calității vieții populației și reducerea dezechilibrelor existente în accesul la îngrijire medicală.