Operațiuni de căutare în caz de obținere a cetățeniei române prin documente false
Procurorii Parchetului General au desfășurat, joi, aproximativ 40 de percheziții într-un dosar ce investighează obținerea cetățeniei române pe baza unor documente falsificate. Dintre persoanele vizate se numără avocați din Baroul București și funcționari publici din cadrul Serviciului Stării Civile Sector 6.
Infracțiuni investigate
Procurorii din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au realizat 37 de percheziții domiciliare în două cauze care vizează constituirea unui grup infracțional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, fals informatic, uz de fals, divulgarea de informații secrete de serviciu sau nepublice și acces ilegal la un sistem informatic.
Legislația privind cetățenia română
Conform articolului 11 din Legea nr. 21/1991 privind cetățenia română, persoanele care au fost cetățeni români și au pierdut cetățenia din motive neimputabile lor, precum și descendenții acestora până la gradul al III-lea, pot redobândi sau li se poate acorda cetățenia română, cu îndeplinirea unor condiții specifice.
Structura grupului infracțional
Procurorii au identificat un grup infracțional organizat constituit în 2022 din șapte cetățeni ucraineni, majoritatea rezidenți în România, sprijiniți de avocați, traducători și notari publici. Membrii grupului aveau acces la baze de date privind evidența populației din Republica Moldova sau Ucraina, unde se presupune că se falsificau actele necesare dovedirii descendenței din cetățeni români.
Numărul cererilor și impactul fraudelor
În primele 11 luni ale acestui an, au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetățeniei române legate de activitatea grupului infracțional. După obținerea cetățeniei, solicitanții primeau acte de identitate românești, inclusiv pașapoarte, care atestau fraudulos că sunt cetățeni ai Uniunii Europene.
Proceduri de falsificare
Investigațiile au relevat existența unei rețele de falsificatori care emiteau certificate de cetățenie, folosite de cetățeni ruși, cu ajutorul unor funcționari publici. Aceste acte erau utilizate pentru obținerea de beneficii materiale, precum rezidență fiscală și ajutoare sociale, și pentru circulația liberă în Uniunea Europeană.
Identificarea documentelor false
Procurorii au identificat până acum cel puțin 89 de certificate de cetățenie false depuse la Primăria Sectorului 6. Analiza documentelor a arătat că solicitanții nu figurau legal pe teritoriul național, iar unele cereri erau completate de cetățeni români care nu reprezentau fizic solicitanții.
Implicarea funcționarilor publici
O parte dintre funcționarii din cadrul Serviciului Stării Civile Sector 6 au fost implicați în procesul de falsificare, atestând în mod fals identitatea solicitanților. Supravegherea tehnică a permis identificarea unui funcționar care a furnizat date confidențiale pentru facilitarea activităților infracționale.
Concluzie
Acest caz evidențiază vulnerabilitățile sistemului de primire și soluționare a cererilor, precum și riscurile asociate obținerii frauduloase a cetățeniei române, care pot avea implicații grave asupra integrității legislative și administrative a României.