SIE clarifică acuzațiile AUR
Serviciul de Informații Externe (SIE) a emis un comunicat de presă prin care confirmă că nu a avut loc nicio vizită a șefului serviciului francez de informații externe, Nicolas Lerner, în România înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Precizările SIE au apărut în urma cererilor formulate de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) referitoare la o presupusă vizită a lui Lerner în România.
„În urma vehiculării continue în spațiul public a informațiilor potrivit cărora șeful serviciului francez de informații externe, domnul Nicolas Lerner, ar fi efectuat o vizită în România, cu câteva zile înainte de desfășurarea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, pentru asigurarea corectei informări a cetățenilor, precizăm că o astfel de vizită nu a avut loc”, se arată în comunicatul SIE publicat pe 28 mai.
SIE subliniază că activitatea sa este apolitică și reglementată prin lege, având ca obiectiv principal apărarea intereselor de securitate națională. „Serviciul de Informații Externe nu va da curs unor tentative de manipulare și dezinformare instrumentate în spațiul public, insinuările privind o posibilă implicare politică fiind lipsite de suport probatoriu, menite să genereze neîncredere în instituțiile statului”, afirmă reprezentanții SIE.
Declarațiile SIE vin la câteva zile după ce AUR a solicitat comisiilor de control ale SRI și SIE din cadrul Parlamentului să verifice motivul vizitei șefului serviciilor externe ale Franței în România. AUR a comunicat că, conform informațiilor din spațiul public, Nicolas Lerner ar fi efectuat o vizită la București cu doar două zile înainte de cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 18 mai 2025, având întâlniri cu conducerea unor servicii de informații din România, înainte de a se deplasa în Republica Moldova.
Implicarea lui Nicolas Lerner în procesul electoral din România a fost menționată și de fondatorul aplicației Telegram, Pavel Durov. Pe 18 mai, în timpul alegerilor, utilizatorii aplicației au primit un mesaj semnat de Durov, care acuza oficialii francezi, inclusiv pe Lerner, că i-ar fi cerut să „cenzureze vocile conservatoare” din România, fără a oferi dovezi în acest sens.