Sindicatele avertizează: lipsa dialogului social favorizează interesele financiare
Blocul Național Sindical (BNS) a semnalat absența dialogului social cu reprezentanții salariaților în cadrul consultărilor președintelui Nicușor Dan cu partidele parlamentare și mediul de afaceri. BNS a transmis o scrisoare deschisă adresată președintelui României, subliniind că, dacă discuțiile se concentrează exclusiv pe mediul de afaceri, propunerile vor fi formulate în interesul capitalului, așa cum s-a întâmplat în trecut.
„Constatăm cu regret că, în doar câteva zile de la preluarea atribuțiilor, ați ales să urmați același drum bătătorit de predecesorii dumneavoastră, un drum care a îndepărtat de realitățile sociale ale României și de o parte importantă a cetățenilor acestei țări: lucrătorii și structurile lor reprezentative”, se arată în scrisoare. BNS a subliniat că dialogul social este o componentă esențială a democrației, iar structurile sindicale nu trebuie considerate opționale, având un rol clar în apărarea drepturilor salariaților conform Constituției României.
Articolul 9 din Constituție conferă sindicatului un rol important în promovarea intereselor profesionale, economice și sociale ale membrilor săi, iar articolul 41 garantează dreptul la muncă și protecția socială a salariaților. BNS a amintit că România este stat fondator al Organizației Internaționale a Muncii (OIM) din 1919 și are obligația de a respecta convențiile internaționale ratificate, inclusiv cele referitoare la libertatea sindicală și negocierea colectivă.
„Excluderea sindicatelor din consultările publice contravine angajamentelor internaționale și jurisprudenței OIM, care subliniază importanța participării ambelor părți în formularea politicilor socio-economice. Absența sindicatelor de la aceste consultări este o greșeală fundamentală”, a adăugat BNS, subliniind că nu pot exista reforme coerente fără a lua în considerare vocile a milioane de lucrători din România.
BNS a reamintit un precedent din 2017, când Guvernul a scutit angajatorii de asumarea finanțării sistemelor publice de sănătate și pensii, transferând aproape întreaga sarcină lucrătorilor. Începând cu ianuarie 2018, sarcina fiscală pe muncă a fost complet asumată de angajați. Sindicaliștii au subliniat că România are una dintre cele mai mari sarcini fiscale pe muncă din Uniunea Europeană și că intențiile actualului Guvern de a crește această sarcină vor afecta în principal angajații, lăsându-i să gestioneze pierderile veniturilor nete.
BNS a exprimat îngrijorare față de „ipocrizia discursului public” al unor patronate, care, deși se plâng de majorarea taxelor, profită de orice oportunitate legislativă pentru optimizare fiscală, inclusiv munca la negru. Conform sindicaliștilor, această atitudine a fragmentat piața muncii și a favorizat evaziunea fiscală, afectând grav economia.
„Barca e prea înclinată în favoarea capitalului și în defavoarea muncii. Așa nu se mai poate!”, a concluzionat BNS, subliniind că angajatorii se plâng de lipsa forței de muncă și de calitatea slabă a resurselor umane, dar nu investesc în formarea profesională a angajaților. De asemenea, BNS a menționat că, de 35 de ani, România continuă să promoveze un model economic bazat pe utilizarea intensivă a muncii, care afectează sănătatea lucrătorilor și calitatea vieții acestora.
În final, BNS a reamintit președintelui că la Bruxelles a fost semnat recent Pactul pentru Dialog Social European, care își propune să consolideze rolul partenerilor sociali în modelarea pieței muncii și a politicilor sociale. „Europa nu înseamnă doar piață liberă și profit, ci și echilibru, protecție socială și coeziune”, a subliniat BNS, sperând că abordarea unilaterală a președintelui nu este o viziune deliberată, ci rezultatul lipsei de experiență instituțională.