Numărul autorizațiilor de ședere în București în 2025
Poliția de imigrări din București a emis, în anul 2025, un total de 27.510 permise de ședere pentru cetățeni străini. Cei mai mulți beneficiari provin din Nepal, Turcia și Sri Lanka.
Tipurile de permise emise
Dintre cele 27.510 permise, 25.837 au fost acordate pentru ședere temporară, dintre care 19.767 pentru angajare în muncă. De asemenea, au fost emise 1.673 de permise pentru ședere pe termen lung.
Statistici generale
În total, polițiștii de imigrări au gestionat situația juridică a 144.525 de persoane. Dintre acestea, 102.333 erau cetățeni din state terțe, cei mai mulți provenind din Nepal (14.760), Turcia (9.652) și Sri Lanka (8.351). Alte 42.192 de persoane au fost cetățeni ai Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene, majoritatea din Italia (8.797), Suedia (7.314) și Franța (4.723).
Scopurile șederii
Principalele motive pentru care străinii și-au stabilit reședința în România au fost angajarea în muncă (61.432 de persoane), reîntregirea familiei (14.047) și studiile (10.057).
Cereri și avize de angajare
Au fost depuse 34.765 de cereri pentru avize de angajare, dintre care 28.694 au fost soluționate favorabil, iar 3.742 au fost respinse. 2.329 de cereri se află în curs de soluționare. De asemenea, au fost înregistrate 857 de invitații pentru cetățeni din state terțe, dintre care 660 au fost aprobate.
Controlul șederii și muncii ilegale
Polițiștii de imigrări au desfășurat 1.396 de activități de control, identificând 216 străini în situații ilegale, cei mai mulți din Nepal. Au fost emise 672 de decizii de returnare, iar 371 de străini au primit interdicții de intrare în țările Uniunii Europene pentru perioade cuprinse între șase luni și cinci ani.
Sancțiuni contravenționale
Pentru nerespectarea legislației în domeniu, au fost aplicate 1.570 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 2.759.251 de lei.
Concluzie
Aceste date reflectă o activitate intensă a poliției de imigrări din București în gestionarea fluxului de străini și evidențiază importanța reglementării legale a șederii și muncii acestora în România.