Decizia CCR privind declarațiile de avere, un regres pentru transparență
Secretarul general al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Silviu Popa, a declarat că decizia recentă a Curții Constituționale (CCR) de a elimina obligația ca declarațiile de avere să includă veniturile și bunurile soților, precum și de a nu le mai face publice, reprezintă un regres în ceea ce privește transparența. Potrivit lui Popa, 97% dintre statele membre OCDE au declarații de avere accesibile publicului.
Silviu Popa a subliniat că 160 de țări din întreaga lume au implementat sisteme de declarare a averilor, iar decizia CCR afectează caracterul public al acestor declarații și diminuează standardul de declarare. El a afirmat că este necesară găsirea unei soluții pentru a armoniza dreptul la viață privată cu principiile transparenței și evaluării averilor.
Popa a explicat că cadrul de integritate din România are o istorie de aproape 30 de ani și a fost îmbunătățit constant, mai ales în contextul aderării la Uniunea Europeană. El a menționat că stabilitatea sistemului de declarare a averilor a fost esențială pentru ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare.
Referitor la situația din alte state, Popa a remarcat că, în prezent, există peste 160 de țări care au implementat diverse forme de sisteme de declarare a averilor. În rândul țărilor OCDE, 97% au astfel de declarații publice, iar organizațiile internaționale recomandă sistemul românesc precedent, care asigura transparența și evaluarea eficientă a conținutului acestor declarații.
Silviu Popa a adăugat că declarațiile de avere contribuie la îmbunătățirea percepției asupra corupției și ajută la detectarea incidentelor de integritate, cum ar fi incompatibilitățile sau conflictele de interese. El a subliniat importanța muncii jurnaliștilor în verificarea acestor declarații, menționând că într-un sistem în care sunt depuse aproximativ 400.000 de declarații anual, verificarea automată a tuturor acestora este extrem de dificilă.
În ceea ce privește posibilele remedii legislative, Popa a afirmat că, cu voință politică, este posibil să se găsească soluții care să mențină standardele anterioare. El a evidențiat necesitatea unor discuții extinse cu decidenții, societatea civilă și mediul privat.
Decizia CCR a fost motivată prin argumentul că prevederile legale existente determinau asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le cunoștea direct. Curtea a invocat, de asemenea, necesitatea protecției vieții private și a datelor personale, conform Constituției României.
Decizia produce efecte pentru viitor și nu se aplică declarațiilor de avere și de interese depuse anterior publicării acesteia în Monitorul Oficial. ANI a avertizat că această decizie ar putea încălca angajamentele internaționale asumate de România în lupta împotriva corupției și ar putea afecta procesul de aderare la OCDE.