Deficitul bugetar al României în 2025
România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din Produsul Intern Brut (PIB), echivalentul a aproximativ 146 de miliarde de lei. Această valoare este mai mică decât deficitul din 2024, care a fost de 8,64% din PIB, și sub ținta de 8,4% stabilită de Guvern în relația cu Comisia Europeană.
Cauzele reducerii deficitului
Ministerul Finanțelor a subliniat că această reducere a deficitului a fost posibilă datorită creșterii veniturilor din taxe și impozite, precum și prin măsuri administrative de control al cheltuielilor implementate în a doua parte a anului. Veniturile totale ale bugetului general consolidat au crescut cu 15,3%, atingând 662,7 miliarde de lei.
Finanțarea investițiilor publice
O schimbare semnificativă în 2025 a fost modul de finanțare a investițiilor publice, care s-au mutat în mare parte pe componenta de granturi din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), reducând astfel necesitatea de împrumuturi. Sumele primite de la Uniunea Europeană au atins un nivel record de 75,9 miliarde de lei. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că această abordare a fost esențială pentru stabilitatea economică a țării.
Impactul măsurilor fiscale
Veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu aproape 20%, iar contribuțiile de asigurări sociale au depășit 208 miliarde de lei, datorită eliminării scutirilor fiscale și unei conformări mai bune la plată. De asemenea, TVA a generat aproape 134 de miliarde de lei, iar impozitul pe profit a crescut cu 14%, ajungând la 41 de miliarde de lei.
Investiții și cheltuieli
Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 138,2 miliarde de lei, cu o creștere de aproape 16% față de 2024, având în vedere că peste 56% din acestea au fost finanțate din fonduri europene. Cheltuielile totale ale statului au fost de 808,7 miliarde de lei, iar costurile cu dobânzile au atins 50,5 miliarde de lei, o consecință a deficitelor anterioare.
Controlul cheltuielilor
Cheltuielile de personal au fost de 167,7 miliarde de lei, dar ca pondere în PIB au scăzut, indicând o temperare a creșterii aparatului bugetar. Nazare a menționat că, fără un control riguros al cheltuielilor, România ar fi riscat să nu îndeplinească ținta de deficit stabilită cu Comisia Europeană.
Concluzie
Reducerea deficitului bugetar al României în 2025 reflectă măsurile fiscale adoptate și o gestionare mai eficientă a fondurilor europene, contribuind la stabilitatea economică a țării.