Introducerea unor termene distincte pentru produse alimentare
Specialiștii susțin că etichetele cu termene distincte pentru comercializarea și consumul produselor alimentare ar putea reduce semnificativ risipa alimentară în România. Sistemul actual de etichetare, bazat exclusiv pe data expirării, limitează vânzarea cu discount și donarea alimentelor încă sigure pentru consum.
Propunerea de etichete cu două date
Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România, afirmă că pe etichetă ar trebui să existe două informații esențiale: data până la care produsul poate fi comercializat și data până la care acesta este sigur pentru consum. Conform lui, sistemul actual descurajează atât consumatorii, cât și retailerii, iar produsele aproape de expirare sunt evitate, chiar și atunci când sunt reduse.
Statistici privind risipa alimentară
În Europa, risipa alimentară ajunge la aproximativ 187 kg pe an per persoană, iar în România este estimată la circa 160 kg. Diferența față de media europeană s-a redus considerabil în ultimii ani.
Modelul belgian de etichetare
Ștefan Pădure, președintele Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc, a menționat modelul belgian, care include trei termene distincte: perioada de comercializare la preț normal, perioada de reducere și etapa destinată consumului colectiv. Această abordare ar putea ajuta la o mai bună gestionare a alimentelor și la reducerea pierderilor.
Context legislativ: Legea pentru reducerea risipei alimentare
Pe 15 martie 2024, fostul președinte Klaus Iohannis a promulgat legea pentru reducerea risipei alimentare, inițiativă susținută de USR. Legea obligă magazinele, restaurantele, cantinele și autoritățile să aplice cel puțin două măsuri înainte de a distruge produsele alimentare. Aceste măsuri includ reducerea prețului la alimente înainte de expirare, donarea alimentelor, transferul acestora pentru hrana animalelor și utilizarea lor pentru compost.
Obiectivele legii
Legea facilitează și procedurile prin care ONG-urile pot primi alimente cu grad redus de perisabilitate, precum și crearea unei platforme naționale de raportare a risipei alimentare, gestionată de Ministerul Agriculturii. România pierde anual aproximativ 2,55 milioane de tone de alimente, iar obiectivul este înjumătățirea risipei alimentare pe cap de locuitor până în 2030, în conformitate cu țintele internaționale.
Concluzie
Introducerea unor termene distincte pe etichetele produselor alimentare și implementarea noilor măsuri legislative ar putea transforma semnificativ gestionarea risipei alimentare în România, contribuind la o utilizare mai eficientă a resurselor alimentare.