„Trăim într-un conflict hibrid fără să ne dăm seama. De ce este important să ascultăm părerile locuitorilor din Jilava”
O zi de discuții cu locuitorii comunei Jilava, situată la 15 kilometri de București, evidențiază efectele războiului hibrid în care ne aflăm. Acest tip de conflict, fără reguli, profită de vulnerabilitățile sociale și „se joacă cu mintea oamenilor”. La alegerile prezidențiale din 2025, George Simion a obținut un scor de 62% în Jilava, ceea ce reflectă o stare de resemnare și lipsă de încredere în autorități printre cetățeni.
„Viața merge înainte, bătrânețea la fel,” a declarat un locuitor, subliniind dificultățile economice cu care se confruntă. Alte voci din comună au exprimat temeri legate de viitor, spunând că tinerii nu vor avea condiții de trai decente și că țara se îndreaptă spre o situație tot mai greu de suportat.
Majoritatea locuitorilor abordati au arătat o pierdere a încrederii în „ei” (reprezentanți ai statului). Unii au refuzat să discute despre politică, iar alții au abandonat discuția la aflarea subiectului. Acest fenomen este un efect al războiului hibrid, care vizează „slăbirea moralului și a capacității de rezistență” a cetățeanului obișnuit, așa cum a subliniat Constantin Ionescu, fost consilier de stat. Acesta a avertizat încă din 2022 că România se află în plin război hibrid, un conflict ce exploatează neîncrederea și diviziunea socială.
Radu Magdin, consultant în domeniu, a explicat că războiul hibrid se desfășoară într-o „zonă gri”, fără declarații oficiale de război, dar cu efecte asupra percepției cetățenilor. Corneliu Bjola, profesor de științe politice la Oxford, a adăugat că acest tip de război combină acțiuni militare și non-militare, afectând încrederea în instituțiile statului și polarizând societatea.
„Cetățeanul obișnuit este ținta finală a războiului hibrid,” a afirmat Ionescu, evidențiind că eficiența acestui război depinde de exploatarea vulnerabilităților României, cum ar fi neîncrederea în instituții și lipsa gândirii critice. El a subliniat că fără o educație adecvată, cetățenii nu vor fi pregătiți să facă față provocărilor.
În analiza vulnerabilităților, Ionescu a menționat neînțelegerea fenomenului războiului hibrid, infrastructura critică, corupția și modul în care statul își tratează cetățenii. De asemenea, s-a discutat despre inamicii României, care includ Federația Rusă, China, Iranul și Coreea de Nord, cu scopul de a submina încrederea în instituțiile occidentale.
Experții consultati au subliniat că România trebuie să lupte împotriva acestui război hibrid fără a renunța la valorile democratice. Comunicația strategică și creșterea rezilienței cetățenilor sunt esențiale pentru a face față provocărilor. Profesorul Bjola a insistat asupra necesității unei reacții instituționale coerente și a unei cooperări eficiente cu partenerii din UE și NATO.
În concluzie, războiul hibrid este o problemă complexă, care necesită o abordare integrată din partea întregii societăți românești.