Cercetare: Sistemul educațional continuă să fie una dintre cele mai slabe laturi ale bunăstării în România

3 Min Citire

Evaluarea sistemului educațional din România

România obține un scor de 6,85 din 10 în domeniul educației, situându-se peste Bulgaria (6,74), dar sub Polonia (8,3), Cehia (7,97), Ungaria (7,38) și Slovacia (6,87). Aceste date sunt prezentate în Barometrul BunăStării, un instrument care măsoară calitatea vieții în România prin dimensiunile Educație, Sănătate și Bunăstare Socială.

Decalaje în educație și abilități

Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) subliniază că acest scor evidențiază decalaje în incluziunea educațională, competențele de bază și pregătirea pentru piața muncii. Președintele UNSAR, Alexandru Ciuncan, afirmă că educația trebuie să fie considerată o investiție strategică pentru sănătatea economică și socială a țării.

Probleme în sistemul educațional

Analiza relevă că proporția românilor cu un nivel scăzut de educație este de 22%, dublă față de Polonia sau Slovacia. De asemenea, gradul de cuprindere în învățământul primar este de 84%, sub media UE de 101% și în scădere față de 2019. Ponderea tinerilor care părăsesc timpuriu școala și nu sunt angajați ajunge la 38,5%, cea mai mare din UE în ultimii ani.

Competențe financiare și digitale

Doar 12% dintre români dispun de competențe financiare peste medie, sub media UE de 18%, iar competențele digitale de bază sunt deținute de doar 28% dintre cetățeni, comparativ cu Cehia (69%), Ungaria (58%) și Polonia (44%). Aceste decalaje limitează integrarea pe piața muncii și adaptarea la tranziția digitală și verde.

Implicarea sectorului asigurărilor

UNSAR subliniază că educația financiară, digitală și pentru sănătate trebuie să devină priorități pentru viitor. Inițiativele din cadrul ABS – Alianța pentru BunăStare promovează educația ca parte esențială a bunăstării populației.

Concluzie

Scorul scăzut al educației în România evidențiază necesitatea unui efort coordonat între stat, mediul privat și societatea civilă pentru a îmbunătăți competențele necesare, a reduce decalajele educaționale și a spori șansele tinerilor la o viață mai bună.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *