Reducerea fondurilor din PNRR pentru România
Ștefan Radu Oprea, fost secretar general al Guvernului din partea PSD, a declarat că România a primit mai puțini bani în cadrul cererii de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Comisia Europeană a explicat printr-o scrisoare motivele reducerii sumei alocate, iar Oprea a subliniat că înființarea unui comitet coordonat de vicepremierul Oana Gheorghiu ar fi avut un impact negativ asupra fondurilor europene.
Detalii despre cererea de plată și jalonul AMEPIP
Oprea a menționat că jalonul referitor la Agenția pentru Managementul și Evaluarea Proiectelor și Investițiilor Publice (AMEPIP) avea două componente: numirea conducerii în urma unui proces de selecție și operaționalizarea agenției. Din suma inițială reținută de 330 de milioane de euro, România a reușit să recupereze doar 132 de milioane de euro, după finalizarea procesului de selecție până pe 28 noiembrie 2025, termen impus de procedurile europene.
Critica adusă comitetului coordonat de Oana Gheorghiu
Oprea a identificat o „surpriză neplăcută” în ceea ce privește operaționalizarea AMEPIP, explicând că decizia prim-ministrului cu privire la comitetul interministerial a dus la diluarea funcțiilor principale ale agenției. Acesta a afirmat că structura paralelă de guvernanță corporativă limitează rolul AMEPIP, transformându-l într-unul de supraveghere tehnică.
Impactul asupra finanțării din PNRR
Oprea a concluzionat că înființarea comitetului condus de Oana Gheorghiu a dus la o pierdere de aproape 200 de milioane de euro din fondurile PNRR. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a adăugat că România pierde 458,7 milioane de euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau defectuos implementate în anii anteriori, suma fiind aferentă aceleași cereri de plată numărul 3 din PNRR. Totuși, din această cerere, România a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro, bani care fuseseră inițial suspendați.
Concluzie
Reducerea fondurilor europene pentru România subliniază impactul deciziilor administrative asupra gestionării eficiente a resurselor financiare, evidențiind necesitatea unei coordonări mai bune în implementarea reformelor.