Pajiștile verzi ale Bucureștiului: Inițiativele comunității și reacția autorităților
Într-un oraș care se confruntă cu un deficit uriaș de spații verzi și cu temperaturi în continuă creștere, pajiștile urbane reprezintă o soluție accesibilă pentru autorități.
Practicile prin care terenuri „gri”, abandonate și pline de deșeuri, pot fi transformate în oaze de verdeață au fost aduse în București de către Asociația Parcul Natural Văcărești (APNV) în urmă cu doi ani. De atunci, modelul a fost adoptat și de administrațiile locale, în special Primăria Sectorului 6.
Pajiștile urbane din Capitală
Pirma pajiște urbană din Capitală a fost amenajată pe malul Dâmboviței în 2023, datorită voluntarilor APNV care au plantat maci, albăstrele, voinicele și alte flori de câmp în apropierea Parcului Natural Văcărești. La acțiune au participat și angajați ai Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB).
Această pajiște urbană a ajuns la al treilea sezon de înflorire în acest an. Alex Oprița, membru al APNV, a explicat că zona dintre Podul Mihai Bravu și Podul Vitan a fost, de asemenea, însămânțată cu zeci de plante anuale și perene.
Bucureștenii se vor putea bucura de încă două pajiști experimentale în Parcul Tineretului, care au fost însămânțate recent de APNV împreună cu ALPAB.
Extinderea inițiativelor
După prima pajiște urbană, practica a intrat și în atenția primăriilor de sector. De exemplu, spațiul verde de la intersecția Străzii Râul Doamnei cu Aleea Callatis a fost umplut cu flori de câmp. Primăria Sectorului 6 a anunțat extinderea proiectului în alte cinci zone, printre care Parcul Liniei – Afi Cotroceni și Bd. Iuliu Maniu.
Există discuții și cu Primăria Sectorului 2 pentru amenajarea unei pajiști urbane la intrarea în Parcul Plumbuita, iar Primăria Sectorului 4 analizează propunerea de a crea o pajiște urbană în Parcul Lumea Copiilor.
Importanța pajiștilor urbane
Pajiștile urbane au un rol esențial în conservarea biodiversității, atrăgând insecte polenizatoare. De asemenea, contribuie la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor prin reducerea poluării și a riscului de inundații. Acestea sunt mult mai ușor de întreținut comparativ cu gazonul, necesitând doar udare în momentul însămânțării și cosire de două ori pe an.
Demersul APNV a fost inspirat de biologul polonez Maciej Podyma, promotor al pajiștilor urbane la nivel european. Pe termen lung, APNV își propune extinderea pajiștilor de flori pe tot malul Dâmboviței, creând un coridor ecologic între Parcul Natural Văcărești și râul Dâmbovița.
Probleme în gestionarea spațiilor verzi
Cu toate că administrațiile locale încep să se familiarizeze cu conceptul pajiștilor urbane, Bucureștiul rămâne în urmă față de alte capitale europene în ceea ce privește întreținerea spațiilor verzi. Pe lângă tăierile ilegale și otrăvirea arborilor, natura suferă și din cauza practicilor dăunătoare, cum ar fi betonarea rădăcinilor și tăierea florilor arbuștilor.
ALPAB, care a colaborat cu APNV, a tăiat rădăcinile chiparoșilor de baltă din Parcul Herăstrău, iar în Sectorul 1 au fost măcelăriți arbuști din genul Cornus. În Sectorul 3, rădăcinile arborilor sunt adesea betonate, contribuind la uscarea acestora. Aceste practici dăunătoare sunt adesea solicitate și de cetățeni.
Alex Oprița subliniază necesitatea unei înțelegeri comune între specialiști, administrațiile locale și cetățeni pentru a crea un peisaj mai aproape de natură, unde biodiversitatea să fie respectată și protejată.