Blocul Național Sindical atrage atenția asupra absenței dialogului social în prioritățile noului președinte
„Dialogul social lipsește din agenda noului președinte!” este mesajul transmis de Blocul Național Sindical (BNS) printr-o scrisoare deschisă. Liderii BNS solicită noului președinte, Nicușor Dan, să nu excludă sindicatele de la consultări, avertizând că o astfel de decizie ar constitui o „greșeală gravă”.
Conform BNS, excluderea sindicatelor din discuțiile publice ar afecta milioane de lucrători. Printre subiectele ce ar trebui discutate se numără „fiscalitatea pe muncă, munca la gri, insolvențele simulate și dezechilibrul dintre capital și muncă”.
„Observăm că de pe agenda dumneavoastră de consultări, deși intensă și bine organizată în privința discuțiilor cu partidele parlamentare și cu mediul de afaceri, lipsește cu desăvârșire o componentă esențială a democrației: dialogul social cu reprezentanții salariaților”, subliniază BNS. Aceștia consideră că absența structurilor sindicale de la consultările inițiale este o „greșeală de fond, nu de formă”, menționând că reformele coerente și echilibrate nu pot exista fără vocile care reprezintă milioane de lucrători din România.
„Dacă discuțiile se poartă exclusiv cu mediul de afaceri, este evident că propunerile vor fi croite în interesul capitalului”, afirmă BNS, aducând în discuție dificultățile cu care se confruntă lucrătorii din România, care au acceptat să lucreze până la epuizare fizică și psihică.
De asemenea, sindicaliștii subliniază „ipocrizia discursului public promovat de o parte din patronate”, care se plâng de majorarea taxelor, dar folosesc orice portiță legislativă pentru optimizare fiscală, inclusiv munca la negru și salariile la gri. BNS consideră că, cu voință politică și bună credință din partea autorităților, numărul lucrătorilor din România ar putea crește cu peste 30%, contribuind astfel la reducerea deficitului bugetar.
BNS critică și lipsa de propuneri din partea mediului de afaceri pentru sancționarea administratorilor de firme care practică insolvența ca o „metodă de afaceri”, menționând că această practică afectează bugetul de stat și economia sănătoasă. În plus, angajatorii se plâng de lipsa forței de muncă și de calitatea slabă a resurselor umane, dar nu investesc în formarea profesională a angajaților.
„De 35 de ani continuăm să promovăm un model economic bazat pe utilizarea intensivă a muncii, pentru a compensa nivelul redus al salariilor”, afirmă BNS, adăugând că burn-out-ul a devenit un fenomen frecvent, cu un impact negativ asupra sistemului public de sănătate.
„Nici aici nu am auzit vreo îngrijorare din partea celor cu care astăzi vă consultați exclusiv”, concluzionează BNS.