Schimbarea vremii în România
Temperaturile din România au scăzut brusc după o vară prelungită. Florinela Georgescu, director de prognoză al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a explicat cauzele acestei răciri accentuate și durata acestui episod.
Cauzele răcirii
Conform lui Georgescu, răcirea a început în partea de nord și centru a Moldovei, cu aer rece care intră deasupra țării prin regiunile extracarpatice. La început, răcirea va fi mai accentuată în Moldova, Dobrogea și Muntenia, urmând ca, treptat, să afecteze și vestul, centrul și nord-vestul țării.
Presiunea atmosferică ridicată este asociată cu un anticiclon de mari dimensiuni, aducând aer polar deasupra Europei. „Sunt variații puternice în valoarea presiunii atmosferice și temperaturii”, a afirmat Georgescu, subliniind că acest anticiclon aduce o masă de aer de origine polară.
Diferența față de vortexul polar
Georgescu a explicat și diferența dintre acest sistem și vortexul polar, care se caracterizează printr-o presiune scăzută și temperaturi foarte scăzute, blocate de vânturi intense din zona polară. Deocamdată, influențele asupra vremii în Europa sunt determinate de circulația intensă de deasupra Oceanului Atlantic.
Influența fostelor depresiuni tropicale
Fostele depresiuni tropicale afectează regimul ploilor în Europa, determinând precipitații în diferite zone, inclusiv asupra Mării Mediterane. România se află la limita acestor evenimente, iar impactul principal rămâne avansul masei reci.
Prognoza pe termen scurt
Georgescu a indicat că răcirea este „doar începutul”, cu maxime prognozate între 11 și 24°C în nordul Moldovei și între 15 și 22°C în următoarele zile. Acest interval va dura cel puțin o săptămână, cu variații zilnice cauzate de prezența norilor.
În Capitală, cele mai scăzute temperaturi sunt așteptate luni, cu o maximă de doar 15°C. Deși aerul rece este asociat cu presiune atmosferică ridicată, se vor înregistra precipitații slabe, inclusiv lapoviță și ninsoare în zonele montane înalte.
Concluzie
Acest episod de răcire accentuată reprezintă o schimbare semnificativă în regimul climatic din România, cu implicații asupra vremii pe termen scurt și asupra activităților cotidiene ale populației.