Aprobarea IGP pentru Batogul de Sturion
Comisia Europeană a aprobat înregistrarea „Batogului de sturion” din România în registrul indicațiilor geografice protejate (IGP). Publicarea regulamentului (UE) 2026/358 a avut loc în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pe 18 februarie 2026, în urma unei decizii din 11 februarie 2026 a Comisiei.
Despre Batogul de Sturion
IGP „Batog de sturion” este un produs alimentar realizat din filé dorsal de sturion din acvacultură, având caracteristici nutritive și de mediu favorabile. Acești sturioni sunt crescuți în condiții controlate, fără contaminanți, și beneficiază de o dietă similară cu cea a sturionilor din mediul natural.
Procesul de fabricație include filetare, depielare, porționare manuală, sărare cu un amestec de sare gemă și zahăr, zvântare pentru obținerea unei umidități reziduale de minimum 35%, și afumare cu fum din lemn de esență tare, care contribuie la gustul și culoarea produsului. Gustul final este dulce-sărat și cărnos, specific sturionului.
Produse Românești Recunoscute
„Batog de sturion” devine cea de-a 16-a denumire protejată la nivel european, alăturându-se altor 15 produse românești deja recunoscute, cum ar fi Magiun de prune de Topoloveni și Salam de Sibiu. România are în prezent 13 produse în proces de verificare pentru înregistrare la Comisia Europeană.
Regulamente și Sustenabilitate
Produsul a obținut protecția IGP conform Regulamentului (UE) 2024/1143, care reglementează indicațiile geografice pentru produse agricole. IGP subliniază legătura dintre regiunea geografică și caracteristicile produsului, stipulând că cel puțin o etapă a producției trebuie să aibă loc în regiune.
Aria geografică a „Batogului de sturion” IGP include județul Tulcea, Delta Dunării și gurile Dunării cu ieșire la Marea Neagră. Din 2006, România a instituit un regim de prohibiție a pescuitului sturionilor în habitatele naturale, protejând astfel resursele naturale și încurajând utilizarea sturionilor din acvacultură pentru producție.
Etapele Producției
Etapele fabricării „Batogului de sturion” includ recepția materiei prime, eviscerare, filetare, depielare, porționare, congelare, zvântare, afumare, răcire, maturare, ambalare și livrare. Produsul final se prezintă sub formă de filé curat, tăiat îngrijit, cu o consistență fermă și un aspect estetic plăcut.
Concluzie
Aprobarea IGP pentru „Batogul de sturion” nu doar că recunoaște o comoară culinară românească, ci și contribuie la protejarea tradițiilor gastronomice și a resurselor naturale, stimulând astfel dezvoltarea sustenabilă a acvaculturii în România.