Economistul-șef al BNR subliniază necesitatea unei gestionări financiare prudente
Economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea, a subliniat importanța unei gestionări financiare prudente, afirmând că Guvernul ar fi trebuit să respecte patru principii fundamentale ale prudenței fiscale. Aceste principii sunt esențiale pentru evitarea trăirii peste mijloacele disponibile, principiu care ar trebui să conducă la un buget echilibrat sau cu deficit zero în anii de creștere economică.
„Primul principiu este a nu trăi cu mult peste mijloacele disponibile. Al doilea, a nu crește salariile mai rapid decât crește productivitatea. Al treilea, a nu crește pensiile mai rapid decât cresc salariile din care pensiile sunt finanțate. Și al patrulea, a nu finanța cheltuieli permanente, cum ar fi salarii sau pensii, din venituri temporare, precum împrumuturile”, a explicat Lazea.
În opinia sa, primul principiu ar fi trebuit să conducă la un deficit bugetar maxim de 3% din PIB în anii cu creștere economică mică sau negativă. Lazea a observat că acest principiu a fost ignorat, susținând că în discursul public s-a normalizat ideea că deficitul de 3% este o țintă anuală, nu o limită superioară. Mai mult, s-a promovat ideea că deficitul bugetar nu contează atât timp cât este echivalent cu nivelul investițiilor, ceea ce contravine principiului de prudență fiscală.
Referitor la al doilea principiu, Lazea a afirmat că creșterile salariale care depășesc creșterea productivității vor duce la inflație, deficit de cont curent sau deprecierea cursului de schimb valutar. Acest principiu a fost anulat în practică prin teoria wage-led growth, care a susținut că stimularea cererii interne va crea ofertă. Totuși, în realitate, această cerere a dus la deficit extern, nu la creșterea ofertei interne.
În ceea ce privește al treilea principiu, economistul a subliniat că majoritatea pensionarilor nu sunt conștienți de faptul că pensiile sunt finanțate din contribuțiile salariaților actuali. Lazea a explicat că pensiile în plată sunt plătite din contribuții și nu din economiile anterioare ale pensionarilor, deoarece Pilonul 1 al pensiilor funcționează pe un sistem de solidaritate, fără acumulare în conturi individuale.
În plus, Lazea a avertizat că majorarea pensiilor a fost realizată fără a ține cont de fondurile disponibile din contribuțiile de asigurări sociale, ceea ce a dus la ideea greșită că există bani suficiente pentru creșteri masive de pensii.
Referitor la al patrulea principiu, economistul a subliniat că nu se pot finanța cheltuieli permanente din venituri temporare, cum ar fi împrumuturile externe. Aceasta înseamnă că statul nu poate promite creșteri masive ale pensiilor și salariilor fără surse interne de finanțare asigurate, deoarece sursele externe pot dispărea oricând.
În concluzie, Lazea a menționat că salariile bugetarilor și pensiile reprezintă peste 80% din veniturile fiscale, în condițiile în care România are cele mai mici venituri fiscale din Europa, cu excepția Irlandei.