Acuzațiile lui Dragoș Sprînceană
Președintele AUR, George Simion, a reacționat la acuzațiile lui Dragoș Sprînceană, afacerist român stabilit în SUA, care l-a numit „trădător de țară” și l-a acuzat că a făcut lobby pentru ca România să fie exclusă din programul Visa Waiver. Simion a respins aceste afirmații, considerându-le minciuni menite să-l obosească.
Reacția lui George Simion
Într-un videoclip postat pe rețelele sociale, Simion a declarat că nu a plătit bani pentru întâlniri cu președintele american Donald Trump și că nu a făcut lobby pentru scoaterea României din Visa Waiver. El a subliniat că nu a fost în stare de ebrietate la întâlnirile cu oficialii americani și a promis că va aduce la lumină adevărul despre guvernarea din România.
Declarațiile lui Dragoș Sprînceană
Sprînceană, propus de Marcel Ciolacu să fie „emisar special” pentru relația dintre România și Statele Unite, a afirmat că Simion i-ar fi recunoscut că a acționat pentru a câștiga capital electoral în detrimentul Coaliției de guvernare. Acesta a adus în discuție, de asemenea, suma de 1,5 milioane de dolari pe care Simion ar fi plătit-o pentru o firmă de lobby din SUA.
Negarea acuzațiilor de către Simion
Simion a negat că ar fi plătit pentru lobby și a subliniat că nu a acționat în instanță pentru a recupera banii, deoarece nu a plătit niciodată. El a caracterizat acuzațiile ca fiind parte a unei campanii de denigrare orchestrate de „oamenii sistemului” și de majoritatea televiziunilor.
Controversa contractului de lobby
Controversa legată de contractul de promovare a AUR în SUA, în timpul campaniei electorale anterioare, continuă. Firma BGD Legal Consulting, care a raportat un contract de lobby în valoare de 1,5 milioane de dolari, a dat în judecată o altă companie care nu a respectat angajamentele de a facilita întâlniri cu oficiali americani de rang înalt, inclusiv Donald Trump. De asemenea, BGD Legal Consulting a facilitat un interviu al lui George Simion pentru NewsMax în mai 2025.
Concluzie
Controversa dintre George Simion și Dragoș Sprînceană reflectă tensiuni politice în România și ridică întrebări despre influența externă asupra deciziilor politice interne, având potențiale implicații asupra relațiilor dintre România și Statele Unite.