Măsuri ferme împotriva eludării sancțiunilor UE
Guvernul României a adoptat, joi, un proiect de lege care înăsprește pedepsele pentru eludarea sancțiunilor impuse la nivelul Uniunii Europene. Conform noilor reglementări, eludarea sancțiunilor, considerată anterior un act de neglijență, va deveni o infracțiune gravă, cu pedepse de închisoare între 1 și 5 ani, iar în cazuri agravante, până la 12 ani. Anunțul a fost făcut de ministra de Externe, Oana Țoiu.
Obiectivele legislației
Scopul principal al acestei legi este de a descuraja activitățile rețelelor teroriste și ale celor care finanțează conflicte militare. Oana Țoiu a subliniat că aceste măsuri sunt parte a eforturilor României de a se alinia cu directivele Uniunii Europene, în contextul conflictului din Ucraina, unde s-au adoptat 18 pachete de sancțiuni până în prezent.
Modificările aduse legislației
Proiectul de lege asigură transpunerea Directivei (UE) 2024/1226, care definește infracțiunile și sancțiunile pentru încălcarea sancțiunilor internaționale. Printre modificările aduse se numără:
- Actualizarea terminologiei pentru a corespunde cu cadrul european;
- Definirea infracțiunilor legate de eludarea sancțiunilor, inclusiv înghețarea fondurilor și interdicții de tranzacții;
- Reglementarea cooperării între autoritățile naționale și instituțiile UE;
- Introducerea de infracțiuni specifice legate de sancțiunile UE, cum ar fi tranzacții interzise și furnizarea de servicii interzise;
- Creșterea amenzilor contravenționale pentru abateri minore la valori între 10.000 și 100.000 de lei;
- Includerea criptoactivelor în definiția fondurilor;
- Aplicarea legislației române pentru cetățeni și firme, chiar și în afara țării.
Protecția avertizorilor de integritate
Legea include măsuri pentru protecția avertizorilor de integritate, asigurând o raportare eficientă a încălcărilor sancțiunilor și transparență în privința statisticilor privind investigațiile și condamnările. Oana Țoiu a menționat că Ministerul Afacerilor Externe va publica periodic aceste date.
Concluzie
Prin adoptarea acestui proiect de lege, România își reafirmă angajamentul față de normele internaționale și contribuie la stabilizarea securității naționale, demonstrând că nu tolerează comportamentele care sprijină conflicte militare.