Responsabilitatea Guvernului în privința pensiilor magistraților
Premierul Ilie Bolojan a declarat marți, în cadrul angajării răspunderii Guvernului pe pensiile magistraților, că în sistemele de justiție din alte țări nu există pensionări la vârste de 48-50 de ani și că o pensie echivalentă cu ultimul salariu sau mai mare nu este o practică întâlnită într-o țară civilizată.
Proiectul de lege privind pensiile magistraților
Bolojan a explicat că proiectul de lege prevede creșterea vârstei de pensionare a magistraților de la 48-50 de ani la 65 de ani, precum și o majorare a vechimii necesare în muncă de la 25 la minimum 35 de ani, ceea ce va face imposibilă pensionarea sub 58 de ani. De asemenea, pensia va fi limitată la 70% din ultimul salariu net, în contrast cu actuala reglementare care permite o pensie echivalentă sau mai mare decât ultimul salariu. Proiectul extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani, asigurând astfel o creștere treptată a vârstei de pensionare.
Aspectele corecte ale proiectului
Premierul a subliniat că acest proiect răspunde inechităților percepute de cetățeni și corectează nedreptățile acumulate în sistemul de pensii pentru magistrați. El a menționat că oamenii care lucrează în diverse domenii nu se simt respectați atâta timp cât există o disparitate atât de mare în sistemul de pensii.
Impactul economic și social
Bolojan a subliniat că proiectul va contribui la o economie sănătoasă, având în vedere că România se află pe penultimul loc în Europa în ceea ce privește numărul cetățenilor activi implicați în economie. Doar 53% dintre cetățenii români cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani sunt implicați în activități economice, iar această reformă va ajuta la creșterea numărului de angajați și la întărirea competitivității economiei.
Accesarea fondurilor europene
Premierul a adăugat că proiectul este, de asemenea, esențial pentru accesarea fondurilor europene, corectarea acestor inechități fiind un jalon asumat de România în cadrul PNRR. Angajarea răspunderii pe acest proiect are loc în contextul respectării condițiilor necesare pentru deblocarea fondurilor europene reținute.
Procedura de angajare a răspunderii
Conform articolului 114 din Constituția României, Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului asupra unui proiect de lege. Dacă o moțiune de cenzură nu este votată în termen de 3 zile, proiectul se consideră adoptat.
Guvernul Bolojan a mai angajat răspunderea pe două pachete de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, iar opoziția a depus moțiuni de cenzură, toate fiind respinse. De asemenea, se intenționează angajarea răspunderii pe reforma administrației, proiect amânat din cauza lipsei de consens.
În concluzie, reforma pensiilor magistraților propusă de Guvernul Bolojan are potențialul de a corecta inechitățile sociale și de a contribui la consolidarea economiei românești, în contextul accesării fondurilor europene și asigurării unui sistem de pensii sustenabil.