Majoritatea românilor își exprimă dragostea și mândria pentru România
Un sondaj realizat de INSCOP arată că 88,2% dintre români declară că iubesc România și sunt mândri de țara lor. Doar 5,7% dintre respondenți se declară în dezacord cu această afirmație. Dintre cei intervievați, 75% sunt total de acord cu afirmația „Iubesc România și sunt mândru de țara mea”, în timp ce 13,2% sunt de acord parțial. Aproximativ 4,7% nu se află nici de acord, nici în dezacord, 2,6% sunt în dezacord parțial, iar 3,1% se declară în dezacord total. 1,4% dintre respondenți nu știu sau nu răspund.
Contextul și implicațiile patriotismului
Patriotismul se dovedește a fi un liant identitar important pentru majoritatea populației din România. Deși există un consens general, sondajul evidențiază diverse nuanțe în opinie. Există o parte a societății care, deși își exprimă atașamentul față de țară, îl face în funcție de experiențele personale, condițiile socio-economice și încrederea în instituții.
Polarizarea în funcție de apartenența politică
Analiza profilului politic arată o polarizare interesantă: susținătorii PSD și PNL manifestă un atașament aproape unanim față de patriotism, în timp ce simpatizanții USR au o atitudine mai rezervată. Această tendință sugerează viziuni diferite asupra identității naționale. Tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani din rândul simpatizanților USR se remarcă printr-un nivel mai scăzut al patriotismului, având 73% în comparație cu 88% media națională, posibil influențați de mobilitatea internațională și cultura digitală globalizată.
Metodologia sondajului
Datele au fost colectate între 20 și 26 iunie 2025, prin interviuri telefonice, având un eșantion de 1150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice relevante (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ± 2,9%, la un grad de încredere de 95%.
Aceste date sugerează că patriotismul rămâne o componentă esențială a identității naționale pentru majoritatea românilor, dar și că există divergențe semnificative în percepția acestuia în funcție de factorii demografici și politici.