Parlamentul a aprobat legislația împotriva antisemitismului și xenofobiei
Camera Deputaților a adoptat pe 17 decembrie Legea pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei, având rol de for decizional. Legea, inițiată de președintele Comunităților Evreiești din România, deputatul Silviu Vexler, a fost votată de 173 de deputați, cu 106 voturi împotrivă și 6 abțineri. Președintele Nicușor Dan a retrimis legea pentru reexaminare, dar obiecțiile sale au fost respinse, astfel că proiectul a fost adoptat în forma inițială și urmează să fie promulgat.
Dispoziții și sancțiuni prevăzute de lege
Legea introduce pedepse mai severe pentru constituirea, sprijinirea sau aderarea la organizații cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Aceste fapte constituie infracțiuni și se sancționează cu închisoare de la 3 la 10 ani, precum și cu interzicerea unor drepturi. De asemenea, distribuirea sau punerea la dispoziția publicului de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe este, de asemenea, o infracțiune, pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani. Dacă fapta se comite printr-un sistem informatic, pedepsele se majorează cu 50%.
Promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid sau a ideilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, împreună cu interzicerea unor drepturi. Contestarea Holocaustului pe teritoriul României este, de asemenea, o infracțiune, sancționată cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Legea interzice acordarea numelui persoanelor vinovate de genocid sau crime de război unor străzi sau locuri publice, precum și organizațiilor, cu sau fără personalitate juridică. Distribuirea materialelor antisemite se pedepsește similar, cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Contestații și reacții
Legea a fost contestată la Curtea Constituțională de parlamentari ai AUR, S.O.S. România și POT, însă sesizările au fost respinse. Președintele Nicușor Dan a argumentat că legea ar putea amplifica tensiunile și a considerat că unele articole pot fi interpretate abuziv, afectând persoanele fără legătură cu extremismul. Cu toate acestea, Parlamentul a adoptat actul normativ în forma inițială, iar președintele nu mai are posibilitatea de atac conform Constituției.
Concluzie
Aprobarea acestei legislații subliniază angajamentul României de a combate antisemitismul și xenofobia, însă ridică întrebări cu privire la claritatea și aplicabilitatea normelor stabilite, având potențialul de a genera dispute legale în viitor.