Preferințele de vot ale românilor în funcție de generații
Un sondaj realizat de INSCOP Research între 25 octombrie și 2 noiembrie 2025 relevă că, în cazul unor alegeri parlamentare, 34% dintre persoanele sub 30 de ani ar vota AUR, 16% SENS, 14% USR, 13% PNL, 9% PSD și 5% POT.
Contrastul între generații
Două treimi dintre tineri preferă AUR, SENS și USR, în timp ce generația de peste 60 de ani votează predominant cu PSD și AUR, evidențiind o polarizare politică semnificativă. Dacă ar vota exclusiv tinerii de 18-29 de ani, SENS ar deveni al doilea partid al României, în timp ce acest partid nu este recunoscut de seniori. În timp ce seniorii caută stabilitate și protecție socială, tinerii optează pentru schimbări radicale.
Preferințele de vot pe categorii de vârstă
Persoanele din categoria 18-29
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, preferințele ar fi: 34% AUR, 16% SENS, 14% USR, 13% PNL, 9% PSD, 5% POT, 3% UDMR, 3% SOS România, iar 3% ar alege alt partid. Niciun tânăr din această categorie nu a optat pentru un candidat independent.
Persoanele din categoria 30-44
În rândul persoanelor cu vârsta între 30 și 44 de ani, 50% ar vota AUR, 18% USR, 11% PNL, 8% PSD, 3% UDMR, 3% POT, 2% alt partid, 2% un candidat independent, 1% SENS și 1% SOS România.
Persoanele din categoria 45-59
Printre votanții cu vârsta între 45 și 59 de ani, 41% preferă AUR, 19% PNL, 15% PSD, 12% USR, 6% UDMR, 2% POT, 2% SOS România, 1% SENS, 1% un candidat independent și 1% alt partid.
Persoanele din categoria 60+
În rândul persoanelor de peste 60 de ani, 38% ar vota PSD, 28% AUR, 15% PNL, 7% USR, 5% UDMR, 3% POT, 2% alt partid, 2% SOS România, iar 1% pentru un candidat independent. Nicio persoană din această categorie nu a declarat că ar alege partidul SENS.
Observații generale
Barometrul INSCOP Research evidențiază o polarizare puternică între generații. Electoratul tânăr și adult activ (18–59 ani) preferă AUR, în timp ce segmentul 60+ se orientează predominant către PSD. Această scindare sugerează transformări profunde în modelul de socializare politică.
Metodologie
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 3.000 de respondenți, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu o marjă de eroare de ± 1,8% la un grad de încredere de 95%. Metoda utilizată a fost interviul telefonic (CATI).
Concluzie
Preferințele de vot exprimate de diferitele generații reflectă nu doar opțiuni politice variate, ci și o profundă divizare valorică în societatea românească, având implicații semnificative pentru viitorul politic al țării.