Românii își pun speranțele în NATO și SUA
Un nou Barometru al Securității Naționale realizat de INSCOP Research indică o orientare clară a românilor spre partenerii occidentali în materie de securitate. În acest context, NATO și SUA sunt percepute ca principalii piloni de apărare, în timp ce Rusia și Ucraina se află la coada clasamentului încrederii.
Încrederea în partenerii internaționali
Conform sondajului, 55,8% dintre respondenți au declarat că au multă și foarte multă încredere în SUA, în contrast cu Rusia, care a obținut un procentaj de doar 12,6%. Când vine vorba de securitatea națională, 38,3% dintre respondenți consideră că NATO ar avea rolul principal în respingerea unui eventual atac asupra României, prin activarea Articolului 5. Parteneriatele strategice bilaterale sunt menționate de 27,6% dintre participanți, în timp ce doar 19,6% cred că Armata României ar avea acest rol. Uniunea Europeană este menționată de doar 8,6% dintre respondenți, sugerând o încredere limitată în capacitatea sa militară.
Clasamentul încrederii
Statele Unite se află pe primul loc în clasamentul încrederii, urmate de Marea Britanie (46,8%), Franța (41,9%), Germania (41,7%) și Polonia (41,6%). La polul opus, Rusia se situează pe ultimul loc, cu 12,6% încredere, urmată de Ucraina (16,8%) și Ungaria (20,1%). Aceste cifre reflectă tensiunile geopolitice din regiune și percepțiile diferite asupra actorilor implicați.
Percepțiile în funcție de profilul respondenților
Încrederea în SUA este mai ridicată în rândul votanților PSD și AUR, precum și al persoanelor de peste 60 de ani. În contrast, electoratul PNL și USR, tinerii și persoanele cu educație superioară tind să acorde mai multă încredere statelor vest-europene. De asemenea, 75,6% dintre respondenți cred că SUA ar respecta Articolul 5 al NATO în cazul unui atac asupra României, cu procente similare pentru Germania (69,4%) și Franța (69,3%).
Percepții contradictorii asupra Rusiei și Ucrainei
Deși Rusia ocupă ultimul loc în încredere, există segmente, precum votanții AUR, tinerii sub 30 de ani și angajații din sectorul privat, care manifestă un nivel mai ridicat de încredere. Ucraina beneficiază de un nivel relativ scăzut de încredere (16,8%), deși tinerii și persoanele educate din mediul urban tind să o perceapă mai favorabil.
Metodologia cercetării
Cercetarea a fost realizată în două valuri, în perioada 23–27 februarie și 3–13 martie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane în fiecare val. Datele au fost colectate prin interviuri telefonice, iar eșantioanele sunt reprezentative pentru populația adultă neinstituționalizată a României. Marja de eroare este de ±2,9%, la un nivel de încredere de 95%.
Concluzie
Aceste rezultate subliniază o încredere crescută a românilor în partenerii occidentali, în contextul provocărilor de securitate, evidențiind totodată o percepție negativă asupra Rusiei și o încredere relativ scăzută în capacitatea militară a Uniunii Europene.