Rata Mortalității Infantile în România
În 2024, rata mortalităţii infantile în România a crescut de la 5,6 la 6,6 la mia de copii născuţi vii, atingând cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani, conform datelor definitive ale Institutului Național de Statistică (INS). Această creștere este alarmantă, având în vedere că, în perioada 2016-2023, rata mortalităţii infantile a scăzut de la 6,8 la 5,6 la mie.
Disparități Regionale
La nivel naţional, judeţul Mureş a înregistrat în 2024 o rată a mortalităţii infantile de 13 la mie, de aproape patru ori mai mare decât cea din Bucureşti, care este de 3,3 la mie. Judeţele Ialomiţa şi Suceava au, de asemenea, rate alarmante, depăşind 10 la mia de copii născuţi vii.
Factori Contribuți
Harta naţională a mortalităţii infantile evidenţiază că supravieţuirea nou-născuţilor prematuri sau cu patologii medicale complexe depinde de dotarea maternităţilor cu aparatură medicală performantă, distanţa până la maternitate şi accesul la servicii medicale pentru gravide şi mame. În 2024, România continuă să aibă una dintre cele mai mari rate ale mortalităţii infantile din Uniunea Europeană, cu 6,6 decese la 1.000 de naşteri vii, în comparaţie cu media UE de 3,3.
Cauzele Mortalității Infantile
Dintre cele 952 de decese înregistrate, 220 au fost cauzate de boli ale aparatului respirator, 208 de anomalii cromozomiale şi malformații congenitale, iar 33 de boli infecțioase și parazitare. Multe dintre aceste cazuri ar putea fi prevenite prin acces prompt la servicii medicale de calitate.
Județele cu Cele Mai Mici și Cele Mai Mari Rate ale Mortalității Infantile
Județele cu cea mai mică rată a mortalităţii infantile sunt:
- Municipiul Bucureşti – 3,30 la mia de copii născuţi vii
- Olt – 3,40
- Ilfov – 4,00
- Tulcea – 4,20
- Teleorman – 4,60
În contrast, județele cu cea mai mare rată sunt:
- Mureş – 13,00
- Ialomiţa – 12,70
- Suceava – 10,70
- Satu Mare – 9,90
- Botoşani – 9,80
Apelul Organizației Salvați Copiii
Organizația Salvați Copiii România marchează cel de-al 16-lea an al programului de combatere a mortalităţii infantile, solicitând sprijinul publicului pentru redirecţionarea a 3,5% din impozitul pe venit către dotarea maternităţilor cu echipamente medicale esențiale. În 2026, 35 de unități medicale au solicitat ajutor pentru achiziționarea de aparatură medicală performantă, având un cost total estimat de peste 3.000.000 euro.
Concluzie
Creșterea ratei mortalității infantile în România evidențiază nevoia urgentă de investiții în infrastructura medicală și acces la servicii de sănătate de calitate pentru gravide și nou-născuți, pentru a reduce acest fenomen alarmant.