Percepția românilor asupra anului 2025
Un sondaj național realizat de IRES arată că, deși 68% dintre români consideră că au avut un an bun sau foarte bun în 2025, 63% percep acest an ca fiind rău sau foarte rău pentru România. Anul 2025 este văzut ca o etapă de rezistență, nu de avansare.
Evaluarea situației personale
Majoritatea respondenților afirmă că s-au descurcat la nivel personal, dar sentimentul general de progres la nivel național este negativ. Creșterea stresului, presiunea economică și lipsa de încredere în deciziile publice contribuie la un climat social marcat de adaptare forțată și scepticism.
Starea de bine și satisfacția personală
Evaluările privind viața personală sunt în scădere. Aproape jumătate dintre români se declară mulțumiți de viața lor, dar un număr semnificativ se simte nemulțumit. Aceasta sugerează o eroziune a stabilității personale, chiar dacă mulți consideră anul 2025 ca fiind bun pentru ei.
Provocările întâmpinate de români
Principalele provocări personale menționate includ îngrijorările legate de viitor, problemele de sănătate, teama de războiul din Ucraina, dificultățile financiare și îngrijorările legate de direcția României. Situația economică este principalul factor de stres, afectând echilibrul emoțional al românilor.
Evaluarea macrosocială a României în 2025
O majoritate covârșitoare, 63%, consideră că România merge într-o direcție greșită. Comparativ cu 2024, majoritatea românilor percep că economia s-a înrăutățit (71%), calitatea guvernării a scăzut (64%), iar corupția a crescut (63%). Tinerii și persoanele cu studii superioare au o percepție mai puțin negativă despre situația țării.
Guvernare și legitimitate
Anul 2025 a fost influențat de anularea turului întâi al alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, 61% dintre respondenți considerând că aceasta a fost o decizie greșită. Deși unii români înțeleg motivele anulării, majoritatea consideră că informațiile oferite au fost insuficiente și că lipsa de transparență a afectat legitimitatea deciziilor.
Reforme și impactul asupra societății
Reformele guvernamentale sunt percepute ca ineficiente, iar 78% dintre respondenți cred că statul ar fi trebuit să reducă cheltuielile înainte de a crește taxele. Cu toate acestea, 67% consideră că reformele sunt importante pentru sănătatea economiei pe termen lung, iar 59% cred că direcția acestora este necesară pentru stabilitatea economică.
Încrederea socială și climatul politic
Criza de încredere în clasa politică se accentuează, politicienii având cea mai scăzută cotă de încredere. În contrast, profesiile care oferă servicii publice directe, precum medicii și profesorii, se bucură de un nivel ridicat de încredere. În privința intenției de vot, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) conduce cu 36%, urmată de PSD cu 21% și PNL cu 18%.
Concluzie
Percepția negativă asupra anului 2025 la nivel național, în contrast cu evaluările pozitive ale vieții personale, sugerează o disonanță între experiențele individuale și realitățile sociale, evidențiind provocările economice și politice cu care se confruntă România.