Obstacolele birocrației pentru muncitorii străini în România
Muncitorii străini din România se confruntă cu obstacole semnificative în procesul de integrare pe piața muncii, iar aceste dificultăți sunt în mare parte cauzate de birocrația complexă și de lipsa digitalizării complete a proceselor administrative. Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă din România (PIFM) subliniază că, în prezent, străinii depind de ritmul digitalizării proceselor birocratice, iar absența unor proceduri exclusiv online generează timpi de așteptare îndelungați.
Cereri și propuneri pentru simplificarea proceselor
Vicepreședintele PIFM, Elena Panțiru, evidențiază necesitatea ca schimbarea de angajator să se realizeze integral online, fără a mai fi necesară depunerea dosarului la ghișeu. De exemplu, cazierul străinului, care este emis de autoritățile române, ar putea fi încărcat pe un portal și verificat direct de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). De asemenea, documentele de la șomaj sunt deja emise în format electronic în majoritatea județelor, ceea ce reduce nevoia depunerii lor în format fizic.
În prezent, procesul este unul hibrid, unde dosarele se încarcă online, însă trebuie și depuse fizic, iar avizele sunt trimise tot digital. PIFM propune eliminarea completă a depunerii fizice, ceea ce ar economisi timp și resurse atât pentru muncitorii străini, cât și pentru IGI. Impactul acestor modificări ar putea fi semnificativ, necesitând doar 2-3 persoane dedicate pentru a opera aceste schimbări online.
Dificultăți în menținerea legalității șederii
Patronatul subliniază că, fără sprijinul unei agenții, mulți lucrători străini întâmpină dificultăți în menținerea sau redobândirea legalității șederii. Dacă un angajat străin își întrerupe legătura cu angajatorul, îi este extrem de greu să găsească un nou loc de muncă care să-l introducă în legalitate. În plus, mulți nu sunt familiarizați cu detaliile procedurale.
Timpi de așteptare și impactul financiar
Un alt aspect critic este timpul de așteptare pentru obținerea avizelor. De exemplu, pentru un aviz de lucrător permanent înalt calificat, programarea poate fi disponibilă abia în luna ianuarie, dacă cererea este depusă acum. Singura excepție este schimbarea de angajator, care este prioritară la IGI București pentru a evita întreruperea activității.
PIFM propune ca IGI să creeze secțiuni dedicate pe portalul online pentru schimbarea angajatorului, cu un sistem de programare rapid, ceea ce ar reduce timpii de procesare. Actualmente, obținerea unui nou aviz de muncă poate dura până la 6 luni, generând pierderi estimate de 9.000 RON/persoană pentru stat. Simplificarea acestor proceduri ar putea aduce un plus de până la 90 milioane RON (aproximativ 18 milioane de euro) la bugetul statului, având în vedere un volum de 10.000 de cazuri anual.
Statistica muncitorilor străini în România
Conform datelor IGI, în prima jumătate a anului 2024, România avea peste 150.000 de muncitori străini cu drept legal de muncă, majoritatea provenind din Nepal, Sri Lanka, Bangladesh, Filipine și India. Peste 70% dintre aceștia activează în domenii precum construcții, HoReCa și transporturi, sectoare puternic afectate de deficitul de forță de muncă.
Concluzie
Digitalizarea proceselor birocratice și simplificarea procedurilor pentru muncitorii străini ar putea avea un impact pozitiv semnificativ asupra integrării lor pe piața muncii din România, contribuind la reducerea pierderilor financiare și la creșterea eficienței administrative.