Risipa alimentară în România
Aproape jumătate dintre români aruncă mâncare gătită, iar risipa alimentară costă o familie între 50 de lei și chiar peste 200 lei pe lună, conform unui studiu realizat de Up România în parteneriat cu Reveal Marketing Research.
Comportamentul de consum al românilor
Studiul arată că 83% dintre respondenți fac cumpărături de câteva ori pe săptămână, iar 38% zilnic sau aproape zilnic, evidențiind că risipa alimentară continuă să fie o problemă majoră. Mâncarea gătită acasă este principala formă de consum, deși se înregistrează o scădere ușoară față de anul trecut, având cele mai ridicate valori în rândul femeilor (7,5 din 10 mese) și al persoanelor de peste 55 de ani (8,7 din 10 mese). Tinerii între 18 și 24 de ani preferă mai des comanda la domiciliu (1,8 din 10 mese) sau mesele la restaurant (2,1 din 10 mese), ceea ce contribuie la creșterea risipei alimentare.
Impactul economic al risipei alimentare
România aruncă anual aproximativ 2,5 milioane de tone de alimente, echivalentul a 150 de kilograme pe persoană. Risipa alimentară are consecințe economice, sociale și de mediu. Majoritatea românilor se confruntă săptămânal cu o risipă de bani din cauza alimentelor aruncate. 66% dintre respondenți au declarat că aruncă alimente în valoare de sub 50 de lei, în timp ce 3% depășesc 200 lei. Tinerii raportează pierderi mai mari, în timp ce persoanele peste 55 de ani demonstrează o gestionare mai eficientă a alimentelor.
Tipurile de alimente risipite
Mâncarea gătită este principalul tip de aliment aruncat (46%), urmată de pâine și produse de panificație (39%), fructe (28%) și legume (27%). Tinerii între 18 și 34 de ani contribuie la cele mai mari niveluri de risipă, în contrast cu vârstnicii, care aruncă semnificativ mai puțin.
Cauzele risipei alimentare
Cele mai frecvente cauze pentru risipa alimentară includ cumpărăturile în exces (43%) și prepararea unor cantități prea mari de mâncare (39%), obiceiuri întâlnite mai ales în rândul adulților între 25 și 44 de ani. Alte motive includ refuzul de a consuma mâncarea reîncălzită și lipsa educației privind planificarea și conservarea alimentelor.
Conștientizarea risipei alimentare
Românii devin din ce în ce mai conștienți de amploarea risipei alimentare, 64% dintre respondenți considerând-o o problemă gravă, în special femeile și persoanele cu vârste între 35 și 44 de ani. Sentimentul dominant este vinovăția, resimțit mai intens de femei (63%) și de adulții între 45–55 de ani (59%).
Măsuri pentru reducerea risipei alimentare
Majoritatea respondenților aplică obiceiuri menite să reducă risipa: depozitarea corectă și congelarea alimentelor (82%), planificarea cumpărăturilor (78%) și estimarea corectă a porțiilor (76%). Aceste practici sunt mai frecvent adoptate de femei și de persoanele între 35–44 de ani, în timp ce deschiderea față de soluții preventive este mai redusă în rândul tinerilor între 25 și 34 de ani.
Comportamentul Generației Z
Generația Z (18–24 ani) prezintă un nivel ridicat de risipă, aruncând cel mai frecvent mâncare gătită și raportând pierderi financiare săptămânale mai mari. Aceștia simt și presiunea socială când aruncă alimente, 34% dintre tineri declarând acest lucru, comparativ cu 28% din totalul eșantionului. Tinerii preferă mai mult comanda de mâncare la domiciliu sau mesele în oraș, având o deschidere mai scăzută față de metodele preventive de reducere a pierderilor alimentare.
Concluzie
Datele studiului subliniază o conștientizare în creștere la nivelul societății privind risipa alimentară și diferențe semnificative între generații în ceea ce privește comportamentele și percepțiile. Consolidarea educației alimentare și promovarea unor obiceiuri responsabile sunt pași esențiali pentru reducerea acestui fenomen cu impact economic, social și ecologic.
Studiul a fost realizat online în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 – 56+ ani, din mediul urban, pe un eșantion N=1017 respondenți. Eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%. Perioada de colectare a datelor: 15-24 martie 2025.