Un exemplu flagrant de risipă a fondurilor publice: un bazin de înot, ridicat acum 7 ani, a rămas neutilizat și s-a deteriorat

2 Min Citire

Investiții publice risipite la Giurgiu

În România, statul a cheltuit sute de milioane de euro pe investiții prost planificate sau executate. Un exemplu relevant este un bazin de înot didactic din Giurgiu, destinat exclusiv elevilor, care a fost finalizat în 2018, dar nu a fost niciodată deschis. De la finalizare, au trecut șapte ani, iar bazinul a fost lăsat să se degradeze.

Probleme de funcționare și responsabilități

După abandonarea lucrărilor în 2018, instalațiile bazinului s-au deteriorat, necesitând acum înlocuiri costisitoare. Silviu Dumitrescu, administrator public al județului Giurgiu, a menționat că există probleme mari cu instalațiile electrice și cele tehnologice.

Bazinul a fost construit cu fonduri de la stat, prin Compania Națională de Investiții (CNI), care, conform procesului-verbal de recepție, nu a identificat nereguli. Astfel, bazinul a fost predat primăriei ca fiind în stare perfectă.

Conflictul dintre autorități

Fostul primar, Nicolae Barbu, a declarat că, în realitate, bazinul nu era funcțional, deși în documente apărea că ar fi fost. El a menționat că nu existau schemele de funcționare necesare. În 2020, noul primar, Adrian Anghelescu, a descoperit 14 deficiențe care nu fuseseră rezolvate și a confirmat că bazinul nu a fost utilizat niciodată de elevi.

Transferul responsabilităților

În 2022, Primăria Giurgiu a transferat bazinul la Consiliul Județean, care a angajat o firmă să verifice starea clădirii. Inspectorii au descoperit probleme semnificative, inclusiv rugină și instalații lăsate necorespunzător, iar apa de ploaie se scurge prin acoperiș.

Costurile reparațiilor și perspectivele viitoare

Reprezentanții Consiliului Județean nu pot estima cu exactitate costurile reparațiilor, care se adaugă la investiția inițială de un milion de euro. Oficialii susțin că, teoretic, bazinul ar putea fi deschis în vara anului viitor, la aproape un deceniu de la construcția sa.

Concluzie

Acest caz evidențiază o culpă comună a instituțiilor statului, manifestată prin nepăsare și incompetență în gestionarea fondurilor publice, cu un impact direct asupra comunității locale.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *