Decizie a Curții de Apel București
Curtea de Apel București a admis, marți, acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Cererea a fost semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, și înregistrată pe 30 martie.
Termen și penalizări
Curtea a stabilit un termen de 10 zile pentru executarea deciziei, sub sancțiunea penalizărilor de 1% pe zi de întârziere și a unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare. Judecătoarea Ramona Bușu a pronunțat soluția care obligă pârâții să emită actele administrative necesare pentru achitarea drepturilor salariale restante, inclusiv prin rectificare bugetară.
Contextul financiar
Proiectul de buget pentru 2026, transmis Parlamentului, prevede aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte, o sumă cu 50% mai mare față de anul anterior, destinată plății restanțelor. Aceste restanțe rezultă din majorările salariale de 25% acordate judecătorilor și procurorilor, aplicate retroactiv din 2018. Guvernul a decis amânarea unor plăți, redirecționând fonduri către ajutoare sociale.
Argumentele Înaltei Curți
Înalta Curte a argumentat că neplata sumelor restante încalcă dreptul de proprietate al magistraților și principiul separării puterilor în stat. Aceasta susține că neexecutarea titlurilor executorii, care nu au fost onorate de peste zece ani, afectează grav legitimitatea instanțelor.
Concluzie
Decizia Curții de Apel București subliniază importanța respectării drepturilor salariale ale magistraților și evidențiază tensiunile dintre puterile statului, având implicații semnificative asupra sistemului judiciar românesc.